vineri, 9 octombrie 2009

Amintiri din calatorie

Citeam, deunazi, pe un blog cateva povestiute interesante despre zborul cu avionul. Se dadea chiar si un premiu pentru cea mai reusita/haioasa intamplare... pe care m-am hotarat sa il castig (o sa va anunt daca am si reusit acest lucru). Prin urmare, am purces la scris:
"De dragul celor povestite mai sus, vreau sa va impartasesc si eu peripetiile primului zbor cu avionul. Ca o turista temeinica ce ma aflu, inainte de calatorie m-am documentat abitir in ale zborului. Si pentru ca informatiile de pe net nu mi-au ajuns, am intrebat in stanga si-n dreapta lume zburatoare veterana, sa nu patesc vreo rusine in avion. O colega mi-a spus, asadar, cum ca, la zborul ei de initiere, a nimerit langa un malac negru, care nu parea sa stie o iota romaneste. Cand a prins masinaria viteza si spatele i s-a lipit de scaun, tipa a inceput sa murmure usor: "muriiiim, muriiiim", la care strainul de langa ea (care se pare ca studiase ceva facultati pe meleag mioritic): "nu mulim domnisoala, bulam". Am ras cu lacrimi povestind asta sotului, fratelui si cumnatei, care imi erau companioni de calatorie. Eeeee, dar sa ma fi vazut pe mine, lipita de scaun, cu bratele bine prinse de cotiere (prin bunavointa celui de langa mine, care mi-a cedat partea lui de rezematoare), zambind printre dinti de cate ori auzeam cele trei voci cunoscute: "Oana, bulam?". Cand totul s-a linistit si mi-am dat seama ca punga tinuta la indemana va ramane intacta, am avut tupeu sa cer stewardesei un suc de fructe. In paharul meu s-a scurs ultima picatura din cutia cu nectar de pe carucior. Sotul meu, care ar fi vrut acelasi lucru, s-a trezit ca cere orice alt suc la dispozitie. Hmmm... proasta alegere, ca era suc de tomate. Adica bulion, din ala de pun eu la ciorba sau la sosul de paste. I-a fost rusine sa il lase in pahar, deci l-a ingurgitat, cu o sila pe care putea sa i-o citeasca pe chip orice turist de pe Otopeni (avand in vedere ca noi mai aveam putin pana la Charles de Gaulle). I-am propus sa ceara si un kil bors, sa nu se supere prea tare mucoasa lui stomacala. In rest, zborul a fost ok si, de unde la plecare vroiam o anestezie totala pentru 3 ore, la intoarcere am avut tupeul sa ma uit chiar si pe hublou, nu numai la sireturile incaltarilor."

PS. Mi-am propus sa scriu mai des... sa vedem daca ma tin de cuvant...

Un comentariu:

Andreea Lăcătuş spunea...

Mai scrie si tuuuu!!!!!!!!!!!!!